Acum, ne vom referi strict la inferențele imediate…

Ce sunt?

-sunt inferențele alcătuite doar din două propoziții categorice, dintre care una este premisă și cealaltă concluzie. Se numesc imediate pentru că derivare nu trece prin pas intermediar.

Exemplu:  Toți elevii au conștiință.

                 Atunci, unii elevi au conștiință.

                 sau cel puțin un elev are conștiință.

Tipuri de inferențe imediate:

-prin opoziție

-prin conversiune

-prin obversiune

***mai sunt si cele prin contrapoziție si inversiune, dar acelea se studiază în învățământul universitar. Așa că ne vom ocupa doar de primele trei tipuri.

 

  IMPORTANT!!! Pentru rezolvarea corectă a acestor inferențe trebuie clarificată problema distribuirii termenilor, pe care am discutat-o și lecția trecută, dar care a rămas puțin cam neînțeleasă.

Așadar, un termen este distribuit dacă este luat în întregul sferei sale și este nedistribuit dacă este luat doar într-o parte a sferei sale.

Legendă…în caz că ați uitat…S-subiect logic; P- predicat logic, a-propo.universal afirmativă; e-propo. universal negativă; i-propo. particular afirmativă; o-propo. particular negativă.

Deci, -S este distribuit în propoziții universale, -P este distribuit în propoziții negative.       

IMPORTANT!!!: Un termen poate apărea distribuit în concluzie, doar dacă a fost distribuit și în premisă. În caz contrat, se ajunge la extinderea nepermisă a lui S sau a lui P.

Exemplu: Dacă toți studenții sunt silitori.---₊SaP₋

                  Atunci, toți silitorii sunt studenți. ---₊PaS₋

Deci S este termenul ,,studenții", iar P este termenul ,,silitori". Inferența este nevalidă pentru că se ajunge la extinderea nepermisă a lui P, care este nedistribuit în premisă, dar apare distribuit în concluzie.